de unde exiști?
turbată ca un vers care plutește
vinovat de corabie și zâmbetul învins
în subsolul animalului ce iubea nebunește
să nu supraviețuiască
din vina mea



hai să fim ieftini iubita mea
de unde exiști
lumea nu se scufundă iremediabil
în noi
cei obișnuiți să mințim jocul de șah
pentru a ne ne salva întrebările
de la moarte
cel mai bine am putea să fim contagioși
ca niște lumi moarte și împrăștiate
deasupra câmpului aruncat singur
în el însuși